Scrisoare de ramas-bun

 Nu te-am uitat.
Dar acum sunt suficient de matura incat sa-mi dau seama ca nu toti oamenii care intra in viata noastra o sa si ramana. Ca fiecare isi are timpul si ca intalnim fiecare persoana cu un scop.
Scopul pentru care te-am intalnit pe tine a fost sa-mi faci un an din viata mai bun.


     Cand ai aparut in viata mea, noptile mele nedormite au inceput sa dispara. Noptile alea nenorocite in care imi puneam o mie de intrebari la care nu stiam niciodata sa raspund. Nopti in care dormeam cate trei ore inainte sa plec la serviciu. Oboseala acelor zeci de nopti nedormite au inceput sa dispara.
Eram mai vesela ca niciodata si plina de energie.

    Ochii tai mi-au luminat drumul intunecat in clipele in care nu mai stiam pe unde s-o apuc, incotro sa ma indrept.
    Ai avut rabdare si m-ai acceptat asa cum eram. Ochii mei verzi te faceau mereu sa zambesti si sa te opresti pentru cateva momente sa te holbezi la mine. Mi-ai fi sarutat buzele non-stop daca ai fi putut si ce iubeai cel mai mult era sa te joci prin parul meu inainte sa adormi.
    Imi umpleai in fiecare dimineata pielea cu saruturi fine. Ele erau singurul ceas desteptator pe care nu-l uram.


    Iubeai sa te plimbi tinandu-ma de mana prin parc si pareai atat de fericit ca ma aveai si atat de mandru ca eram eu langa tine.


     Mi-ai spus intr-o zi ca viata ta s-a schimbat de cand m-ai intalnit pe mine si ca ti-am dat toate planurile peste cap. Ca atunci cand credeai ca nu o sa-ti mai gasesti linistea, am aparut eu ca sa te fac sa zambesti din nou.
Mi-ai spus ca te-am facut fericit dupa ani buni in care nu mai stiai nici sa rostesti cuvantul 'fericire' pentru ca nu mai trecuse pe la tine de mult timp.
Mi-ai spus ca momentele tale de singuratate care pareau sa nu se mai sfarseasca au aparut in ziua in care m-ai intalnit. Ca ai stiut ca lucurile o sa se schimbe in bine din acel moment.
Mi-ai spus ca te-am schimbat pentru ca te-am facut sa vezi ca nu exista numai lucruri rele in viata ta, ca am fost lumina care te-a ajutat sa scapi de intunericul prin care nu mai vedeai si  din care nu mai puteai sa scapi.
    Zilele tale grele au luat sfarsit cand m-ai intalnit. La fel a fost si pentru mine.


    Poate ca am fost gramul de fericire care ne lipsea, unul pentru celalalt. Poate ca am fost  prezenta care sa ne scape de singuratate pe amandoi. Ne-am intalnit in locul potrivit, la momentul potrivit, exact la jumatatea drumului. In ziua in care fericirea a reaparut in vietile noastre.

     Am invatat dupa ceva timp ca nu ai mai putut ramane. Ca ai avut timpul tau in viata mea pe care l-ai petrecut cum ai stiut mai bine si m-ai invatat cele mai frumoase lucruri tinandu-ma de mana.


    Au trecut ceva ani de cand nu te-am mai vazut, multe zile rele dar si cateva  bune.
Acum stiu ca, daca te voi vedea intr-o zi in cel mai banal loc sau in cel mai frumos posibil, in Bucurestiul asta aglomerat si obosit, sau la Sibiu, orasul pe care-l iubeam amandoi, sau poate in cel mai indepartat si nepotrivit loc posibil, iti voi zambi la fel cum am facut-o prima oara cand te-am vazut. Asta va fi un fel de multumesc pentru cel mai frumos an din viata mea.