duminică, 25 ianuarie 2015

Libertate

 Libertate.
 Ca marea care face spume atunci când e agitată, e limpede atunci când e fericită, e caldă atunci când  razele soarelui se reflectă în ea.
 Ca nisipul care-ți gâdilă tălpile.








Libertate.
Pentru c-am ales să plec în lume fără să mă gândesc dacă o sa mă mai întorc vreodată. Și n-am privit înapoi. Și am lăsat destinul să-mi lase cicatrici în suflet. Pentru un vis. Libertate.






Pentru că nu am crezut în prieteni și nici nu mi-am dorit să am prea mulți. Și n-am avut. 1, 2, 3, 4. Te naști singur, mori singur și trăiești înconjurat de oameni. Libertate.




Pentru că n-am ascultat ce-ai spus tu atunci când eu am vrut să taci. Libertate.






Pentru că n-am tăcut atunci când tu mi-ai zis să tac. Libertate.






Și am făcut mereu ce-am vrut și am suportat și consecințele. Libertate.






Libertate. Pentru că n-am mers pe același drum pe care-ai mers tu, chiar dacă mi-ai zis că e greșit.






Libertate. Pentru c-am iubit când nu trebuia, cum nu trebuia și nici pe cine trebuia. Libertate. Pentru c-am gandit c-o inimă neșcolită.






Libertate. Pentru c-am râs cu tot sufletul ș-am plâns la fel, și l-am lăsat  să dispară.




Când o să am de ales între libertate și familie, ce o să fac?


O să merg la nesfârșit singură în jurul lumii? O să-mi fac sute de poze în cele mai frumoase locuri?
Sau o să predau libertatea celor care o să-mi poarte zâmbetul ca poată vedea lumea prin ochii căprui ai tatălui lor?


Libertate